Câteva precizări privind proiectul Autostrăzii Inelare a Mării Negre

Referitor la declarațiile Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii, dl. Alexandru Nazare, privind importanța pentru România a proiectului Autostrăzii Inelare a Mării Negre, simt nevoia să fac mai multe precizări. Din punct de vedere geopolitic, acțiunile României privind dezvoltarea rețelelor de infrastructură de transport terestră trebuie să vizeze următoarele două obiective majore:
1. Conectarea rapidă a tuturor regiunilor țării la rețelele transeuropene de transport.
2. Transformarea țării noastre în centrul unor axe de transport terestre de importanță continentală fezabile din punct de vedere economic.
În privința primului obiectiv, este clară necesitatea construcției urgente de autostrăzi înspre granița cu Ungaria. În ciuda nenumăratelor acorduri și memorandumuri semnate, unele în ședințele de guvern comune româno-maghiare din trecut, privind dezvoltarea a trei axe rutiere rapide transfrontaliere, prin Nădlac, Borș și Petea, actualul guvern arată interese minime privind acest obiectiv. Cu excepția lucrărilor pentru construcția Autostrăzii Nădlac – Sibiu (lucrări care în mod normal puteau fi demarate în primăvara lui 2009), actualul guvern nu a făcut nimic pentru construcția celorlaltor axe rutiere rapide de legătură cu Uniunea Europeană. Guvernul PDL – UDMR a blocat așadar proiectele Autostrăzilor Borș – Cluj – Brașov – București și Târgu Mureș – Iași, precum și a Drumului Expres de la Petea ce ar deservi Maramureșul și întreaga zonă de nord a țării, în ciuda faptului că partea maghiară continuă construcția de proiecte în oglindă, cum ar fi finalizarea, în acest an a tronsonului de Autostradă M3 Nyíregyháza – Vaja, înspre Satu Mare și Baia Mare.
În privința celui de-al doilea obiectiv, din cauza negocierii extrem de proaste a traseelor coridoarelor de transport europene pe teritoriul României, negociere realizată de ministrul transporturilor Traian Băsescu în anii ’90, România este traversată de doar două coridoare: Coridorul IV (de fapt o ramură de-a sa) și Coridorul IX, care nu va avea o viabilitate economică în viitorul apropiat. Prin comparație, Ungaria este traversată de trei coridoare (IV, V și X), iar Bulgaria de patru (IV, VIII, IX și X), lăsând la o parte Dunărea, care constituie coridorul VII și deservește toate cele trei țări menționate mai sus.
Ar fi în interesul României să încerce dezvoltarea de axe rutiere cu adevărat avantajoase geostrategic și geopolitic, cum ar fi de exemplu o axă terestră de transport pe relația Viena – Budapesta – Cluj – Iași – Chișinău – Odessa, care ar permite României să controleze legătura nordului Mării Negre cu Uniunea Europeană, care altfel ar fi controlată integral de Ucraina, prin Kiev și Lvov. Însă în loc să ne orientăm înspre implementarea acestor proiecte, cu adevărat importante pentru țara noastră, vorbim despre o axă rutieră care este atât neviabilă din punct de vedere economic, cât și neinteresantă din punct de vedere geopolitic pentru România. De exemplu, doar luând în considerare faptul că legătura portului Constanța cu hinterland-ul său este deservit de axe perpendiculare pe autostrada inelară propusă.
Îi sugerez așadar domnului Ministru al Transporturilor şi Infrastructurii să studieze cu mai multă atenție interesele economice și geopolitice ale României, concentrându-se pe dezvoltarea proiectelor cu adevărat importante pentru țara noastră, precum autostrăzile Comarnic – Brașov, Borș – Brașov, Târgu Mureș – Iași sau Ploiești – Focșani – Bacău, proiecte care au fost din păcate îngropate de guvernele ce s-au perindat sub comanda actualului preşedinte al României, Traian Băsescu, acelaşi preşedinte care declara cu câțiva ani în urmă că România nu are nevoie de autostrăzi.