Monthly Archives: Iulie 2011

Realitatea TV – 25.07.2011 – orele 21.00

În această seară, începînd cu orele 21.00, voi fi prezent la emisiunea “Ultima Oră” de la postul de televiziune Realitatea TV, moderată de Cătălin Striblea.

Emisiunea poate fi urmărita on-line aici.

P.S. În cazul în care nu aţi reuşit să urmăriţi în direct emisiunea, o puteţi revedea aici.

O nouă atenţionare adresată Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii, doamna Anca Daniela Boagiu

Stimată doamnă ministru,

După cum v-am obişnuit de acum, vă aduc la cunoştinţă situaţii delicate şi probleme importante ale căror rezolvări ţin de acţiunile dumneavoastră, în calitate de Ministru al Transporturilor şi Infrastructurii.

De această dată, doresc să îmi exprim îngrijorarea cu privire la costurile deosebit de ridicate ale unor proiecte de infrastructură rutieră finanţate în principal cu fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, ale căror contracte de execuţie au fost semnate în acest an, în mandatul dumneavoastră.

Mai jos, vă prezint valorile contractelor de execuţie (fără TVA) privind proiectele de reabilitare de drumuri naţionale finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regională.


Dacă includem costurile cu pregătirea şi supervizarea proiectelor, cu exproprierile şi relocările de utilităţi, putem observa că se ajunge la costuri de circa 1 milion de euro pe kilometru. Tineţi cont şi de faptul că această sumă se referă la lucrări pentru reabilitarea unor drumuri aflate în general în zone cu relief uşor (în principal prin lărgirea platformei cu 1-2 metri, consolidarea lucrărilor de artă şi aşternerea de asfalt nou).

Mai mult, recent aţi semnat contractele de construcţie a două centuri aflate pe DN 19 Oradea – Satu Mare:

Subliniez că fiecare dintre aceste centuri implică realizarea unei singure lucrări de artă importantă (un pasaj peste calea ferată la centura Carei, respectiv un pod pe centura Săcuieni), intersecţiile cu alte drumuri urmînd să fie amenajate la nivel, sub forma de sensuri giratorii.

Ori acest fapt înseamnă un cost total de aproximativ 3 milioane de euro pentru construcţia unui drum naţional cu două benzi, cu parte carosabilă de 7 metri, cu intersecţii la nivel, în zonă de cîmpie.

Dacă am extrapola aceste costuri aberante la construcţia unei autostrăzi (parte carosabilă – inclusiv acostamentul consolidat – de circa 20 de metri, platformă de aproape trei ori mai largă, intersecţii denivelate, constrângeri mult mai dure derivate din viteza de proiectare sporită etc.) ar însemna că aceasta ar costa aproape 12 milioane de euro pe kilometru, repet, în zonă de câmpie!

Dumneavoastră insistaţi pe reducerea costurilor construcţiei Autostrăzii Transilvania, o lucrare într-un relief mult mai complex decît cîmpia în care se construiesc centurile Carei şi Săcuieni, însă în acelaşi timp semnaţi contracte de construcţie de drumuri la costuri mult mai dezavantajoase pentru statul român decît cele întîlnite în cazul proiectului Autostrăzii Transilvania.

În acest sens, vă solicit comunicarea principalelor cantităţi de lucrări (metri cubi de săpătură excavaţi, metri cubi de umplutură, tone de asfalt, inclusiv stratul de bază, tone de oţel, metri cubi de beton de ciment) care au fost puse în operă pe tronsonul de autostradă Cîmpia Turzii – Gilău şi care urmează să fie puse în operă pe centura Carei, respectiv centura Săcuieni.

De asemenea, doresc să ne informaţi şi cu privire la sumele care au fost decontate exclusiv constructorului pentru construcţia tronsonului de autostradă menţionat.

Sunt convins că aceste date vor demonstra faptul că în mandatul dumneavoastră sunt semnate contracte de construcţie de drumuri mult mai dezavantajoase decît cel al Autostrăzii Transilvania, iar faptul că blocaţi proiectul acestei autostrăzi nu are de a face cu standarde de cost, ci cu neputinţa ministerului condus de dumneavoastră de a implementa corect şi judicios acest proiect.

Aştept un răspuns din partea dumneavoastră, în speranţa că un minister atît de important precum cel al cărui portofoliu îl deţineţi va fi recunoscut prin performanţa de care vă lăudaţi că o impuneţi şi nu de incompetenţa pe care acţiunile din acest mandat o denotă.

Scrisoare deschisă adresată Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii, doamna Anca Daniela Boagiu

Stimată doamnă ministru,

Mă văd nevoit să vă atrag din nou atenţia cu privire la o problemă deosebit de gravă legată de domeniul pe care îl gestionaţi şi de activitatea ministerului pe care îl conduceţi.

Fac referire la rezultatele financiare ale anului 2010 anunţate de Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM S.A., date care arată că, în ciuda veniturilor în creştere, dar şi a altor parametri pozitivi, compania Tarom a înregistrat anul trecut cea mai mare pierdere de după 1990.  Astfel, în condiţiile în care, pentru prima oară în istoria Tarom, cota de piaţă s-a situat pe un trend crescător, atingînd o valoare de 22,4% în 2010 faţă de 19,7% în 2009, iar numărul de pasageri a crescut cu 23,6% în 2010, rezultatul total indică o pierdere de 332,48 milioane lei, adică 78,97 milioane euro, în creştere cu aproximativ 44% faţă de anul precedent, cînd operatorul aerian de stat a raportat un rezultat negativ de 234,69 miloane lei.

Principalul motiv care să justifice aceste rezultate dezastruoase indicat de către conducerea companiei în comunicatul dat publicităţii este creşterea preţului petrolului: „Închiderea exerciţiului financiar 2010 s-a soldat cu o majorare cu 29% a cheltuielilor cu combustibilul, impactul acestor costuri asupra rezultatelor financiare de anul trecut fiind de 19 milioane euro.(…) Pe rutele intraeuropene, toţi operatorii de transport aerian au raportat pierderi în 2010, cauzate de creşterea preţului petrolului şi de numeroasele taxe impuse companiilor aeriene de către guvernele mai multor ţări europene”, se arată în comunicat.

Deşi situaţia finaciară a mai multor linii aeriene europene s-a mai ameliorat în 2010, rezultatele Tarom s-au degradat considerabil. Această situaţie putea fi prevenită dacă, asemenea companiilor aeriene tradiţionale, şi operatorul aerian de stat al României recurgea la operaţiuni de hedging în privinţa combustibilului.

Strategia de hedging presupune protecţia împotriva riscurilor în condiţiile unei pieţe instabile şi evitarea pierderilor. Este o strategie accesibilă atît micilor investitori, cît şi marilor companii naţionale, care ar permite menţinerea unui preţ fix, uşor mai ridicat al combustibilului, pentru o perioadă mai lungă de timp, fără alte consecinţe, evitîndu-se astfel efectele nocive ale fluctuaţiilor de preţ pe pieţele internaţionale. Numeroase companii aeriene sau de alt profil au aplicat strategii de hedging, reuşind să înregistreze profit în perioade critice numai prin acoperirea riscului legat de modificarea preţului.

De altfel, printre măsurile de rentabilizare menţionate de Compania Tarom pentru anul 2011 se numără implementarea unor operaţiuni de hedging pentru combustibil şi pentru operaţiunile de schimb valutar cu efect de conservare a riscurilor de creştere a preţului petrolului şi a evoluţiei cursului de schimb.

Întrebarea firească este de ce nu s-a recurs la această soluţie şi în 2010 în condiţiile crizei economice generalizate şi a unui rezultat financiar de asemenea negativ pentru anul precedent.

Răspunsul ar putea conduce spre o evidentă neglijenţă sau chiar inconştienţă a conducerii Companiei Tarom, dar şi a Ministerului Transporturilor, responsabil pentru controlul activităţii companiei.

În acest context, doamnă ministru, vă solicit demararea cît mai rapidă a unei anchete la nivelul Companiei Naţionale de Transporturi Aeriene Române TAROM S.A. în vederea identificării celor responsabili atît pentru pierderile financiare înregistrate în anul 2010, cît şi pentru lipsa unor măsuri eficiente şi oportune de prevenire sau cel puţin de ameliorare a acestei situaţii dezastruoase.

Ce ar trebui să ştie un preşedinte de CJ care îşi zice doctor în toate documentele semnate, care susţine că are ani buni de experienţă în administraţie publică şi o vîrstă venerabilă

*) Şi o astfel de persoană ar trebui să aibă cei şapte ani de acasă.

1) Dacă s-ar fi aplicat punctul 1) de pe afişul dumneavoastră („Orice construcţie se face pe un teren care îţi aparţine”), nu ar fi început niciodată lucrările la Şoseaua de centură din Iaşi, la Autostrada Bechtel, la Coridorul IV şi lista poate continua… Exproprierile pentru cauză de utilitate publică se pot face şi după iniţierea unui proiect.

2) Vezi punctul 1)

3) De la o vîrstă, cred că nu mai ai noţiunea timpului, dar pentru această problemă, poţi găsi folositor un calendar. Împreună cu documentele de la Guvern, se poate observa că proiectul de modernizare a aeroportului din Iaşi se tot amînă de 3-4 ani, nu de două săptămîni….

4) Oricine a făcut vreodată un proiect european ştie că, de cele mai multe ori, se aplică regula „primul venit, primul servit”. Ghidul Solicitantului a fost lansat în format draft încă din aprilie 2010. În luna iunie 2010, exista postat pe AM Post draftul Ghidului Solicitantului (http://www.ampost.ro/file/ghid/Ghidul%20solicitantului%20final%20Iun%202011.pdf) pe care se putea face proiectul de finanţare.

Cert este că astăzi ştim că sesiunea de depunere începe în cîteva zile, ştim că cel puţin două aeroporturi au proiectele scrise (Suceava şi Oradea), ştim că valoarea totală a finanţării pe D.M.I. 2.4. este de maxim 59.291.471 euro, sumă de care noi avem nevoie doar pentru pistă şi parcări.

Aşa încît, domnule Simirad, vă anunţ că orice IDIOT vă poate spune că aţi ratat şi acest proiect şi asta numai din incompetenţa şi îndărătnicia dumneavoastră….

 Amănunte:

  • V-aţi bîlbîit cu documentaţia privind proprietatea terenurilor încontinuu, mărginindu-vă doar la declaraţii politice. Faptul că cea mai mare parte din terenurile în dispută se află astăzi în proprietatea Consiliului Judeţean Iaşi mi se datorează, după cum spuneaţi dumneavoastră în data de 15 februarie 2010 (http://www.telem.ro/telem/stiri/eveniment/23047.html), prin iniţierea şi susţinerea legii 64/2010. (Dacă aveţi dubii, verificaţi pe site-ul Camerei Deputaţilor – http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?nr=64&an=2010)
  • De asemenea, modificarea legii 33/ 1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică a făcut obiectul unei propuneri legislative care îmi aparţine, făcută special pentru a rezolva problemele „Aeroportului Iaşi”, ţinută la sertar de prietenii dumneavoastră portocalii timp de mai bine de jumătate de an şi copiată prost de Guvernul României doar pentru a elimina paternitatea mea. Vă trimit şi aici linkul (http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=14008&cam=1), în caz că nu vă descurcaţi.

Aştept cu nerăbdarea următoarea hîrtie lipită pe uşi, dar eu mi-aş dori să faceţi ceva pentru ieşeni, iar dacă nu, să lăsaţi pe alţii să facă.

Ca să nu mai pierdem timpul, vă prezint şi un studiu făcut de o altă companie serioasă pe care aţi fugărit-o din Iaşi, Search Coorporation, cu privire la o variantă fezabilă în acest moment pentru dezvoltarea aeroportului, care cuprinde o pistă în forma proiectată iniţial, legată atît la pista existentă astăzi, cît şi la o parcare aferentă noului terminal, dimensionată astfel încît să ne încadrăm cu tot proiectul (pista, parcări şi terminal) în suma de 86 de milioane de euro, fără TVA.

Acest proiect ar putea fi finanţat astfel:

  • Pista şi parcarea, din fondurile europene din D.M.I. 2.4., dacă sunteţi în stare să faceţi un proiect mai bun ca cele propuse de judeţele Suceava şi Oradea în numai 2 săptămîni – aproximativ 62.2 milioane de euro, fără TVA.
  • Terminalul (11.000 metri pătraţi), din banii pe care dumneavoastră îi aveţi la curea (a se citi rulment) – 23,5 milioane de euro, fără TVA.

Vă doresc succes în acest demers şi mi-aş dori să fiu nevoit să vin la dumneavoastră şi să îmi cer scuze că m-am înşelat şi că sunteţi, de fapt, cel mai performant preşedinte de CJ pe care l-a cunoscut Iaşul…

Domnule Simirad, aveţi de gînd să realizaţi ceva în acest mandat?

Filiala ieşeană a Partidului Naţional Liberal îl consideră pe preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Constantin Simirad unic vinovat pentru faptul că judeţul este privat de un aeroport modern. Incompetenţa şi lipsa totală de interes pentru o problemă atît de importantă pentru întreaga regiune este dovedită încă o dată, dacă mai era nevoie, de faptul că aeroporturile din Suceava şi Oradea au depus deja proiecte pentru a accesa finanţări din fonduri europene pentru modernizarea aeroporturilor din localităţile respective.

Astfel, îi cerem deschis domnului Simirad să îşi asume responsabilitatea şi să explice ieşenilor de ce Oradea, Suceava sau Bacăul au găsit soluţii pentru atragerea de fonduri pentru dezvoltarea aeroporturilor şi Iaşul nu.

Mai mult, considerăm că argumentului domnului preşedinte, cum că nu Iaşul a fost trecut la “şi alţii” cînd s-au alocat finanţările de la Guvern pentru proiectele europene şi că încă aşteaptă Ghidul Solicitantului, este o nesimţire fără limite, o declaraţie făcută în necunoştinţă de cauză, doar pentru a-şi masca pueril lipsa de reacţie.

Domnule Simirad, vă anuţăm că există din 2007 “Axa Prioritară 2 – Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii naționale de transport în  afara axelor prioritare TEN-T, în scopul dezvoltării unui sistem național durabil de transport”, iar unul din Domeniile Majore de Intervenţie se numeşte “2.4 – Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian.

În Ghidul Solicitantului pe care nu aţi fost în stare să îl găsiţi în 3 ani de mandat, Iaşul figurează ca eligibil în lista aeroporturilor de judeţ, la fel ca şi Oradea, Suceava şi Bacăul, şi nu în lista celor din responsabilitatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Cu alte cuvinte, nu este treaba Guvernului să depună proiecte pentru aeroportul din Iaşi, ci a proprietarului de drept, Consiliul Judeţean Iaşi. Este lipsit de orice urmă de profesionalism să aştepţi cu mîinile în sîn să se deschidă din nou linia de finanţare, fără demararea demersurilor prealabile pentru scrierea proiectului.

Ce aţi făcut în aceşti trei ani de zile, domnule Simirad, cît timp Suceava sau Oradea scriau proiecte? În caz că aţi uitat din cauza vîrstei, vă readuc eu aminte.

Aţi pierdut trei ani de mandate ca preşedinte de Consiliu Judeţean dând înapoi la Guvern peste 400 de miliarde de lei vechi, pe care nu aţi fost în stare să îi cheltuiţi, schimbînd cinci partide şi purtînd războaie politice personale cu orice persoană care a îndrăznit să vi se împotrivească.

Ieşenii nu merită, domnule preşedinte, să aştepte la nesfîrşit şi să fie martori cum dumneavoastră vă odihniţi un mandat întreg, fără măcar să schiţaţi gestul de face ceva pentru cei care v-au votat.

Un preşedinte de Consiliu Judeţean care îşi umple timpul doar cu pontatul vicepreşedinţilor săi şi cu transformarea fiecărei şedinţe într-un circ penibil nu are nici o scuză pentru faptul că îşi bate joc trei ani de zile de un judeţ întreg. Prin urmare, cerem deschis ca domnul Constantin Simirad să îşi asume public incompetenţa şi eşecul în administrarea Iaşului, urmînd ca după demisia dumnealui să se pună cu adevărat bazele dezvoltării judeţului.


Antena 3 – 04.07.2011 – orele 20.00

În această seară, începând cu orele 20.00, voi fi prezent la emisiunea “Ştirea Zilei” de la postul de televiziune Antena 3, moderată de Gabriela Firea.

Emisiunea poate fi urmărita on-line aici.